pendulum

german plane

alb si liniste

Chiar daca nu am postat in ordine cronologica si vin acum cu albul iernii, nu pot sa fiu ingrata si sa nu am nimic de admirat la anotimpul care ne-a dat la toata lumea economiile peste cap.
Albul si linistea sint cele doua caracteristici ale iernii pe care le admir si care ma fac sa ma opresc din lupta agitata a adaptarii la nou. Am nevoie de liniste si linistea mi-o da albul rece al iernii.

ghioceii

Favoritii mei ghiocei.
Nu ma pot satura sa admir ghioceii si apreciez menirea lor, chiar daca e un cliseu, menirea lor de a aduce vestea buna, caldura si verdele proaspat imi creeaza intotdeuna o stare de bine, plina de energie si buna dispozitie.
Pe aleea din marginea padurii incarcata cu frunzele moarte ale iernii imi ies in cale ghioceii fara sa le pese citusi de putin de atmosfera rece si fara viata din jurul lor. De fapt ei stiu un lucru: ei sint viata si proaspatul primaverii. Imi place sa ma cred un ghiocel, atunci cind atmosfera din jurul meu e lipsita de vitalitate si dinamism vreau sa aduc un strop de energie si lumina anuntind vremuri mai bune, mai calde si mai placute.

sisters

Un ciclul de 20 de ani, pentru mine si sora mea. Am trait in casa mamei impreuna timp de 20 de ani cind sora mea printr-o intimplare mai mult sau mai putin destinata s-a mutat in Danemarca, unde dupa 20 de ani am venit si eu. Cind spun 20 de ani nu pot sa nu ma gindesc la "Dupa 20 de ani "a lui Dumas cind cei trei muschetari, care au fost patru, ca si evanghelistii,s-au intilnit binenteles fiecare cu povestea vietii lui. La fel si noi cu povestea noastra mai mult sau mai putin interesanta, dar intotdeauna fascinanta pentru ca e a noastra.

dor

Cind eram la mama acasa am auzit de la altii ca atunci cind pleci departe de casa ai un sentiment ciudat ce nu il poti intelege decit atunci cind esti plecat, se cheama dor.

Intr-o buna zi mi-am luat inima-n dinti si am plecat departe de ceea ce era casa mea. Mi-am facut un alt camin, cu totul diferit, cu totul schimbat si cu o atmosfera cit se poate de calda si placuta. Si nu am simtit ceea ce altii descriau dorul de casa. Cred ca in primul an totul e foarte concentrat. Perioada adaptarii cere enorm efort si energie, de aceea nu ai timp sa te gindesti atita la ceea ce inseamna dor. Acum dupa un an dupa ce am plecat, simt ca lucrurile se aseaza si incep sa ma linistesc, intr-o oarecare masura, pt ca nu sint genul sa stau linistita, dar ma refer la o oarecare relaxare. Incep sa simt ceva si poate ca se cheama dor, dar inca e intr-o stare destul de neclara, e ceva destul de invaluit. Nu astept ceva neplacut dar pur si simplu credeam ca dorul e ceva mai puternic, poate vine si senzatia aceea. Mai bine mai astept.

green crystal