Sunday, 16 May 2010

subtropical office

Am o dezordine in cap si nu ma pot aduna. Cred ca am nevoie de o pauza binemeritata, prin urmare, nici mai mult nici mai putin, saptamina viitoare mi-am programat vacanta de vara, in care o sa trag aer putin mai poluat dar macar mai cald in Romania. Pe de alta parte ce ma bucura sa vin in tara e faptul ca pot vorbi limba mea fara sa ma screm sa-mi gasesc cuvintele si sa ma simti ca un copil de gradinita care daca nu-si gaseste cuvintele arata cu degetul, numai ca diferenta e de virsta, La 3 ani e o normalitate sa arati cu degetul in loc sa spui ce vrei , la 40 e frustrant, si te simti ca un handicapat. Norocul meu e ca am trecut examenul de gradinita si sint cam in cl 4 la limba daneza, da de aia tot ma simt ca dracu cind nu pot sa imi calrific sentimentele. Cind vin inapoi din vacanta sper sa am creierul mai relaxat si sa-mi pot continua alergarea in ritm danez.


Der er et værre rod i mit hoved. Jeg synes, at jeg fortjener en pause, fordi jeg har brug for én. Derfor har jeg besluttet at tage på ferie i Rumænien i næste uge, hvor jeg vil kunne trække vejret i lidt varmere luft - hverken mere eller mindre. På den anden side glæder jeg mig også til at tage til Rumænien, fordi jeg kan tale mit eget sprog dér, og jeg ikke skal anstrenge min hjerne for at finde de rette ord og føle mig ligesom et børnehavebarn, som hvis det ikke kan finde ord, bare viser med sin finger, hvad det gerne vil have. Men forskellen mellem et børnehavebarn og et 40 årigt voksent menneske er alderen. Hvor det for et børnehavebarn er helt normalt at vise med sin finger, hvad det vil have, så er det for et voksent menneske et udtryk for sproglig frustration og betyder, at det føler sig handicappet. Heldigvis har jeg bestået min børnehaveeksamen i dansk, og jeg er nu på omkring 4. klasses niveau. Men stadigvæk føler jeg mig ubehageligt til mode, når jeg ikke kan udtrykke, hvad jeg føler og tænker.
Men når jeg kommer tilbage fra ferie i Runænien, håber jeg, at min hjerne vil føle sig lidt mere afslappet og vil være klar til at fortsætte med at kunne følge den danske rytme i alle henseender.

Saturday, 15 May 2010

problema de existentialitate

Domino Theory

Printre pacientii pe care ii avem pe sectie avem citiva care isi asteapta cumiti rindul la un loc la hospice, unde muribunzior li se ofera cel mai confortabil si mai bun loc de agrement cu muzica, jacuzi, pina le vine timpul sa-ia la adio de la noi. In cazul in care trebuie sa astepte mai mult dupa locul de agrement, si nu mai au "rabdare", pleaca direct, de la noi de pe sectie, la cele tarmuri. La astfel de pacienti recomadarea e: ingrijire cu dragoste si atit, binenteles cu tratamentul antialgic aferent. Acesti pacienti sint citeodata departe, altadata sint cit se poate de clari si cu probleme existentiale, stiu exact ce are sa li se intimple si ii vezi cum se agata de ultimul capat de ata, dar ata e deja prea scurta, dar e interesant sa ii vezi cum agonzeaza cita vreme se tin de acel scurt capat de ata, dar in momentul cint accepta ca nu mai au de se se tine, pentru ca ata s-a terminat, ii vezi cum se relaxeaza in moarte. Mi s-a parut destul de interesat sa incep sa lucrez pe o sectie unde se pleaca din lume, cind pina acum am lucrat pe o sectie unde se vine pe lume, la sala de nastere la maternitatea din Arad. Ce am de invatat din tot ce mi se intimpla. E tocmai problema de existentialitate. Nu mi-a trebuit sa invat cum sa vin pe lume, dar trebuie sa invat cum sa plec din ea.

Sunday, 4 April 2010

Sunday, 28 March 2010

german plane

alb si liniste

Chiar daca nu am postat in ordine cronologica si vin acum cu albul iernii, nu pot sa fiu ingrata si sa nu am nimic de admirat la anotimpul care ne-a dat la toata lumea economiile peste cap.
Albul si linistea sint cele doua caracteristici ale iernii pe care le admir si care ma fac sa ma opresc din lupta agitata a adaptarii la nou. Am nevoie de liniste si linistea mi-o da albul rece al iernii.

ghioceii



Favoritii mei ghiocei.
Nu ma pot satura sa admir ghioceii si apreciez menirea lor, chiar daca e un cliseu, menirea lor de a aduce vestea buna, caldura si verdele proaspat imi creeaza intotdeuna o stare de bine, plina de energie si buna dispozitie.
Pe aleea din marginea padurii incarcata cu frunzele moarte ale iernii imi ies in cale ghioceii fara sa le pese citusi de putin de atmosfera rece si fara viata din jurul lor. De fapt ei stiu un lucru: ei sint viata si proaspatul primaverii. Imi place sa ma cred un ghiocel, atunci cind atmosfera din jurul meu e lipsita de vitalitate si dinamism vreau sa aduc un strop de energie si lumina anuntind vremuri mai bune, mai calde si mai placute.

Wednesday, 24 March 2010

sisters

Un ciclul de 20 de ani, pentru mine si sora mea. Am trait in casa mamei impreuna timp de 20 de ani cind sora mea printr-o intimplare mai mult sau mai putin destinata s-a mutat in Danemarca, unde dupa 20 de ani am venit si eu. Cind spun 20 de ani nu pot sa nu ma gindesc la "Dupa 20 de ani "a lui Dumas cind cei trei muschetari, care au fost patru, ca si evanghelistii,s-au intilnit binenteles fiecare cu povestea vietii lui. La fel si noi cu povestea noastra mai mult sau mai putin interesanta, dar intotdeauna fascinanta pentru ca e a noastra.

The universe itself keeps on expanding and expanding / in all of the directions it can whiz / as fast as it can go / the speed of light you know / twelve million miles a minute and thats the fastest speed there is / so remember when your feeling very small and insecure / how amazingly unlikely is your birth / and pray that there intelligent life somewhere up in space / cause theres bugger all down here on Earth. (Monty Python)