Shades of grey

scrie o carte!

Scrie o carte, scrie-ti gandurile, scrie despre visele pe care le ai. ai talent sa creezi o imagine, de aceea fa-o! asta am primit ca sfat astazi, si ma gandesc sa il si urmez.
Multumesc Fernando

Tango jalousi

Ad Spiritus

Hand in hand

aniversarea 44

Ieri am implinit 44 de ani. Am hotarat sa imi tin ziua intr-un cadru relaxant si cald. Prin urmare am invitat doar  pe sora mea si cumnatul.

La deschiderea cadoului de la sora mea, am avut un moment de aterizare in copilarie care m-a facut sa imi deschid robinetul la lacrimi. Sora mea stie exact unde si cum sa iti atinga sufletul.  

A inceput sa scoata primul cadou.

O piatra pe care a ales-o cu grija special pt mine dintr-o stanca din Norvegia, locul cel mai fascinant pentru Camelia. Pentru ca necazurile le scriem pe nisip iar bucuriile pe stanca.

Apoi  un pergament legat cu snur de martisor, - o divinatie in care am primit un mesaj in limba latina, un citat  celebru care te face sa reflectezi asupra lucrurilor metafizice.

Camelia stia ce mult imi plac martisoarele si simbolul lor, de aceea a facut unul special.

Am mai primit un plic cu bani unde se ascundea un actibild cu o pisica in trecere dintr-o stare in alta, dintr-o lume in alta.

Banii pentru ca sa contribuie la una din dorintele mele.

Pisica, de ce pisica? Pentru ca in ultima perioada am cercetat si am experimentat putin din lumea shamanica, unde se spune ca animalul totem in zodia pestilor e o felina, Puma.

Am experimentat calatoria intre lumi si am descoperit lumi fascinante, si altceva decit cotidianul obisnuitul, alte stari ale constientului, pe care le gasesc extraordinare.

Iar la sfirsit scoate Camelia cadoul care m-a trimis in copilarie si am experimentat tratamentul lui Moreno. Camelia care e expert in literatura, ezoterica si nu numai, ci cu multe cunostinte si cu mult talent psihologic m-a facut sa experimentez din nou psihodrama. A venit cu un tablou, pe care ea l-a facut, dar in care a inserat o poza celebra a lui Eugene Smith, ”The family of man”.

Camelia stia ca poza asta m-a sensibilizat extrem de tare in copilarie.

Contextul : era in vremea cind aveam 7 ani iar Camelia 8 ani, mama la spital cu colecistita acuta. 

In timp ce ambulanta o lua pe mami de acasa, mami ne-a zis asa: Sa fi-ti cuminti, si chiar daca eu sint la spital voi va aveti una pe cealalta, si asta face mult.

Am primit  atunci o carticica cu povestiri in care era poza asta unde era scrisa o scrisoare de la mama. "Ma ve-ti cauta si ma ve-ti gasi. – eu sunt acolo si va astept." Poza cu mesajul acela m-a facut sa plang.

Inainte cu un an experimentam tragedia  mortii tatalui, o moarte neasteptata, violenta, cruda si nedreapta. Aceasta ne-a facut pe mine si pe Camelia sa percepem acut teama pierderii, iar acum cand am inteles ce usor se poate intimpla sa iti pierzi parintii, faptul ca mami era la spital ne infricosa, iar gandul ca o pierdem si pe mami, care era singurul nostru suport, ne teroriza. Acest gand dadea nastere la speculatii , ce consecinte va avea pierderea mamei.

Autoritatile ne va trimite la casa de copii, iar imaginea orfelinatelor nu mai trebuie explicata pentru ca o stim cu toti. Nu era o imagine frumoasa. Cu acest gand  si teama a trebui sa traim pana cand am implinit 18 ani.  Ce  pot sa va spun, e ca e o povara extrem de mare, pe care am carat-o cu stoicism, si eu si Camelia.

De ce poza asta m-a sensibilizat atit de mult in copilarie e pentru faptul ca am inteles ca, daca si mami se duce, eu si Camelia ne avem una pe cealalta, si nimeni si nimic nu ne va desparti. Ne tinem de mana si ne oferim suport una celeilalte.

Asta a avut un rol important viata noastra si putem multumi pentru experientele pe care le-am trait in copilarie.

Atunci in situatii critice ale copilariei, cu perceptii mai mult sau mai putin accentuate, amplificate,  poate chiar deformate,  din punctul expertilor de vedere,  a dus la dezvoltarea unei relatii cu totul speciala, intre mine si sora mea mai mare.

Mai tarziu aveam sa experimentam si plecarea mamei in vesnicii, dar acum gandul nu ne mai sperie, pentru ca stim, eu si Camelia ne avem una pe cealalta. 

Multumesc Camelia pentru ceea ce ai fost si esti pentru mine.

Iar profetia mamei s-a implinit: ”ve-ti ajunge sa va pretuiti una pe alta cum nu mai exista.” Aceasta pretuire speciala e mostenirea pe care mami ne-a lasat-o, si MULTUMIM pentru ea.

The sound of the wind

Creativity

Relief

Tears

The Star

Autumn in Sweden

art # perception

parinti si copii

Cu ce gresim noi parintii cand vrem binele copiilor, si vrem sa-i ferim de greutatile vietii? 

La o prima analiza nu gresim cu nimic si copii nostrii sunt iubiti si protejati, insa la o analiza mai adanca nu facem decat sa-i imbracam si sa-i impachetam in vata, creandu-le impresia ca la cea mai mica adiere de vant trebuie sa reactioneze ca la o mare catastrofa. Nu sunt invatati sa confrunte si sa mearga mai departe pentru ca nu pot tine piept adierii vantului. Dar noi i-am protejat si i-am invatat ca daca li se intimpla cumva sa nu li se indeplineasca cele mai mici dorinte, se si intampla cele mai mari catastrofe, e sfarsitul lumii. Ei devin frustrati si iritati pe viata si pur si simplu nu mai vad albastrul cerului pentru ca nu au reusit sa isi indeplineasca toate dorintele asa cum mama si tata le-au promis in viata, sau mai bine zis asa cum ei au crezut ca mama si tata le va oferi in viata, ca doar ei au fost pina acum buricul pamantului si totul in jurul lor se prabuseste daca mama sau tata nu le matura problemele din cale.

No ce sa mai zici. E imposibil sa traiesti atunci cind la 22 de ani esti operat si ai fost intepat pentru ca asistenta a trebuit sa iti dea antibioticul, si nu ai primit 5 minute pauza sa te plangi si sa te tangui ca, vezi doamne, asistenta o mai avut si alti pacienti pe linga tine care probabil sunt mult mai bolnavi. dar ce mai conteaza altii cand EU traiesc o mare drama ca trebuie sa-mi primesc tratamentul intravenos si am o branula in mana si care doare ca dracu. nu pot nici macar sa tin paharul sa beau apa cu paiul, nooo ce mare tragedie.

Oooo, ca nu mai am nici eu aer cand ma gandesc ce hiperventilati devin copii nostrii daca ii invatam sa le maturam calea in fata si parca sunt crescuti numai pe covorul rosu. Dar in loc sa le vindem gogosi si iluzii mai bine am fi responsabili sa ii avertizam de realitatea vietii invatandu-i sa gaseasca solutii motivandu-i sa isi foloseasca energia in a-si gasi linistea interioara si forta exterioara sa treaca in liniste si usor peste "catastrofe". Atunci Armaghedonul li se va parea o problema minora, la care vor face fata cu succes.

Intrebarea totusi ramane: cu ce gresim cand vrem sa ne protejam copii de microbii vietii. Nu cred ca gresim sa le dorim ce e mai bun si mai usor, dar metoda prin care ii protejam e gresita, si nu facem decit sa le subtiem sistemul de aparare si autonomie, si pina la urma ii inabusim in vata de protectie in care ii impachetam pentru a-i " proteja " de GREUL VIETII.

Dar problema e tot a noastra. Ne trezim ca facem rau cu toate bunele intentii. Nu ne asteptam ca cea mai buna intentie a noastra sa ni se intoaca cu un rau inapoi. Dar asta se intimpla pentru ca nu folosim cea mai potrivita cheie pentru a deschide usa copiilor nostrii. Poate ca ar fi mai bine sa le dam lor cheia sa-si deschida singuri usa. Daca gasesc covorul rosu, nu au decat sa se bucure de el, dar daca gasesc praf si cenusa, sa nu se sperie prea tare, atunci ii indemn: i-a matura si creaza-ti singur confortul pe care il vrei. Dar  sa nu uitam ca am avut responsabilitatea sa ii invatam sa mature si nu sa maturam noi in locul  lor.

Meditation

Shut up!

Silent

just silent!

Another Angel

Tarot

E ceva vreme de cind am descoperit tarotul, prin anumite imprejurari( povestea ar fi prea lunga ca sa intru in detalii). Am descoperit totodata fascinatia cartilor si interpretarea interesanta prin care cartile iti pot oferi o imagine extrem de utila in ceea ce te intereseaza.
am inceput cu tarotul clasic, Rider Waite Tarot, apoi am inceput sa colectionez si altele. Unul care mi s-a recomandat ca fiind extrem de acurat e Marseille in care am vazut ca ofera un raspuns extrem de util la intrebarile pe care le-am avut. Am vazut insa ca unele carti pot fi folosite in functie de persoanele pe care le ai pentru interpretarea lor. Ultimul dar nu mai putin fascinant, si cel pe care l-am folosit pentru ultima mea intrebare, e Lenormand.
Cum de la bun inceput am invatat ca in Tarot trebuie, si e esential sa ai o intrebare, intrebarea  mea a fost: cum se va desfasura examenul de conducere a fiului meu, care se pregatea sa i-a perimsul de conducere.
Interpretarea a fost simpla: soarele arata claritate, conditii fara piedici, totul se petrece ca in lumina zilei, inima arata partea emotionala implicata in procesul examenului, emotii si in acelasi timp pasiune. Iar secera arata un aspect pozitiv in sensul ca iti culegi roadele la finalul procesului de "coacere". Cartea ca atare poate avea si un aspect negativ aratind taierea a ceva, deci arata o avertizare, dar in cazul de fata avind doua carti pozitive am interpretat la fel de pozitiv raspunsul si astfel am ajuns la concluzia ca nu e decit culegerea roadelor la finalul procesului. imediat dupa examen mi s-a confirmat ceea ce am vazut in carti, examenul s-a desfasurat fara probleme iar fiul meu a primit adeverinta temporara cu care poate conduce in mod legal,  pina la tiparirea permisului de conducere.

Tarotul, o adevarata delectare.