Tuesday 24 March 2015
Saturday 14 February 2015
scrie o carte!
Scrie o carte, scrie-ti gandurile, scrie despre visele pe care le ai. ai talent sa creezi o imagine, de aceea fa-o! asta am primit ca sfat astazi, si ma gandesc sa il si urmez.
Multumesc Fernando
Multumesc Fernando
Thursday 11 September 2014
Saturday 29 March 2014
Sunday 2 March 2014
aniversarea 44
Ieri am implinit 44 de ani. Am hotarat sa imi tin ziua intr-un cadru relaxant si cald. Prin urmare am
invitat doar pe sora mea si cumnatul.
La deschiderea
cadoului de la sora mea, am avut un moment de aterizare in copilarie care m-a
facut sa imi deschid robinetul la lacrimi. Sora mea stie exact unde si cum sa iti atinga sufletul.
A inceput sa scoata primul
cadou.
O piatra pe care a ales-o cu grija special pt mine dintr-o stanca din Norvegia, locul
cel mai fascinant pentru Camelia. Pentru ca necazurile le scriem pe nisip iar bucuriile pe stanca.
Apoi
un pergament legat cu snur de martisor, - o divinatie in care am primit un
mesaj in limba latina, un citat celebru
care te face sa reflectezi asupra lucrurilor metafizice.
Camelia stia ce mult
imi plac martisoarele si simbolul lor, de aceea a facut unul special.
Am mai primit un plic
cu bani unde se ascundea un actibild cu o pisica in trecere dintr-o stare in
alta, dintr-o lume in alta.
Banii pentru ca sa contribuie la una din dorintele mele.
Pisica, de ce pisica? Pentru ca in ultima
perioada am cercetat si am experimentat putin din lumea shamanica, unde se spune ca animalul totem in zodia pestilor e o
felina, Puma.
Am experimentat
calatoria intre lumi si am descoperit lumi fascinante, si altceva decit cotidianul obisnuitul, alte stari ale constientului, pe care le gasesc extraordinare.
Iar la sfirsit scoate Camelia cadoul care m-a trimis in copilarie si am experimentat tratamentul lui Moreno. Camelia care e expert in literatura, ezoterica si nu numai, ci cu multe cunostinte si cu mult talent psihologic m-a facut sa experimentez din nou psihodrama. A venit cu un tablou, pe care ea l-a facut, dar in care a inserat o poza celebra a lui Eugene Smith, ”The family of man”.
Contextul : era in
vremea cind aveam 7 ani iar Camelia 8 ani, mama la spital cu colecistita acuta.
In timp ce ambulanta o lua pe mami de acasa, mami ne-a zis asa: Sa fi-ti cuminti, si chiar daca eu sint la spital voi va aveti una pe cealalta, si asta face mult.
Am primit atunci o carticica cu
povestiri in care era poza asta unde era scrisa o scrisoare de la mama. "Ma
ve-ti cauta si ma ve-ti gasi. – eu sunt acolo si va astept." Poza cu mesajul acela m-a facut sa plang.
Inainte cu un an
experimentam tragedia mortii tatalui, o
moarte neasteptata, violenta, cruda si nedreapta. Aceasta ne-a facut pe mine si
pe Camelia sa percepem acut teama pierderii, iar acum cand am inteles ce usor
se poate intimpla sa iti pierzi parintii, faptul ca mami era la spital ne
infricosa, iar gandul ca o pierdem si pe mami, care era singurul nostru suport,
ne teroriza. Acest gand dadea nastere la speculatii , ce consecinte va avea
pierderea mamei.
Autoritatile ne va
trimite la casa de copii, iar imaginea orfelinatelor nu mai trebuie explicata
pentru ca o stim cu toti. Nu era o imagine frumoasa. Cu acest gand si teama a trebui sa traim pana cand am
implinit 18 ani. Ce pot sa va spun, e ca e o povara extrem de
mare, pe care am carat-o cu stoicism, si eu si Camelia.
De ce poza asta m-a
sensibilizat atit de mult in copilarie e pentru faptul ca am inteles ca, daca si
mami se duce, eu si Camelia ne avem una pe cealalta, si nimeni si nimic nu ne
va desparti. Ne tinem de mana si ne oferim suport una celeilalte.
Asta a avut un rol
important viata noastra si putem multumi pentru experientele pe care le-am
trait in copilarie.
Atunci in situatii
critice ale copilariei, cu perceptii mai mult sau mai putin accentuate, amplificate, poate
chiar deformate, din punctul expertilor de vedere,
a dus la dezvoltarea unei relatii cu totul speciala, intre mine si sora
mea mai mare.
Mai tarziu aveam sa
experimentam si plecarea mamei in vesnicii, dar acum gandul nu ne mai sperie,
pentru ca stim, eu si Camelia ne avem una pe cealalta.
Multumesc Camelia
pentru ceea ce ai fost si esti pentru mine.
Monday 20 January 2014
Subscribe to:
Posts (Atom)
The Meaning of Life
The universe itself keeps on expanding and expanding / in all of the directions it can whiz / as fast as it can go / the speed of light you know / twelve million miles a minute and thats the fastest speed there is / so remember when your feeling very small and insecure / how amazingly unlikely is your birth / and pray that there intelligent life somewhere up in space / cause theres bugger all down here on Earth. (Monty Python)